vècio
Vèneto[canbia]
Ajetivo[canbia]
vècio
vècio | singoƚare | pluraƚe |
---|---|---|
maschiƚe | vècio | vèci |
feminiƚe | vècia | vèce |
- De na parsona, vexin a la fin de la vita, a na età che pòl èser divèrsa a secont el perìođo de la Istòria o de'l pòsto onde che se vìu;
- De na ròba, che la é stata fata già de tanti ani.
Sostantivo[canbia]
vècio
- na parsona che no la xe pì xóvane
Siłabasion[canbia]
- vè | cio
Pronunsa[canbia]
IPA: /ˈvɛtʃo/
Etimołozia[canbia]
Da'l latin vetus.
Contrari[canbia]
Proverbi e modi de dir[canbia]
- Vècio fà 'l cuc = tant vècio.
- Vècio bacuco.
Tradusion[canbia]
De na parsona
Tradusion[canbia]
De na ròba
Tradusion[canbia]
Notasion[canbia]
- Livio Tissot, Dizionario primierotto pàgina 300.